#4 ATUNCI ȘI ACUM

#

Păpușa Guignol – de două secole actor, revoluționar social și entertainer

de Cristina Enescu

Fără îndoială, din peisajul mondial al teatrului de marionete și păpuși nu poate lipsi Guignol, cel mai important personaj din teatrul francez de păpuși și, totodată, un exemplu de astfel de teatru care se adresează deopotrivă copiilor și adulților.

Guignol este originar din Lyon, s-a născut în jurul anului 1800, iar sociologic vorbind, este produsul mediului lucrărilor din industria mătăsii. O păpușă-mănușă manipulată cu mâna, cu un specific nas scurt și ochi bulbucați, cumva dându-i o permanentă mină surprins-ironică, Guignol manifesta, în pățaniile sale, istețimea și caracterul descurcăreț al omului din popor, care totodată e și bun camarad pentru confrații săi. Inițial, această păpușă nu s-a născut ca ”om de teatru”, ci ”de publicitate”, întrucât făcea parte dintr-un spectacol de marionete menit să atragă clienții la locația unde creatorul ei, Laurent Mourguet, scotea dinți (un fel de dentist de secol 19) și vindea produse pentru alinarea durerilor ulterioare extracțiilor. Dentistul își promova așadar afacerea punând în scenă în fața magazinului său mici piese de teatru cu această păpușă și cu ceilalți ”colegii” ai săi de scenă, mânuindu-i el însuși. Această ușurință a creării lui Guignol, din câteva cârpe și bucăți de lemn), precum și a manevrării sale, a contribuit în mare măsură la interesul crescând al publicului și apoi al altor păpușari față de acest tip de teatru. Teatrul creat în jurul lui Guignol a avut încă de la început și un puternic mesaj de satiră socială și politică. La un moment dat, această păpușă aparent inofensivă devenise atât de relevantă din punct de vedere social și cultural prin comentariile și mesajele pe care le transmitea în cadrul reprezentațiilor, încât poliția secretă a lui Napoleon al III-lea (care era unul dintre subiecții predilecți ai satirei lui Guignol) a început să cenzureze aceste spectacole, fiind închise mai multe săli de reprezentații, iar scenariile spectacolelor trebuind să fie prezentate dinainte spre aprobare din partea autorităților.

”Publicitatea” a devenit mai lucrativă decât afacerea cu extracțiile, astfel că, în câțiva ani, creatorul lui Guignol a devenit păpușar profesionist și a creat și alte personaje, găsind inspirație pentru subiectele spectacolelor sale de marionete din realitatea cotidiană a vremii. Guignol însuși era inițial, desigur, un lucrător din industria mătăsii, iar apoi s-a ”convertit” și la alte meserii, rămânând însă mereu practic sărac, rebel și manifestând un umor molipsitor. În trecut ca și astăzi, acest teatru necesită o foarte activă implicare din partea publicului, acesta fiind încurajat să își exprime părerile și îndemnurile cât mai vocal. În 1820, fostul dentist avea deja o trupă ambulantă cu care făcea turnee cu aceste spectacole de păpuși, iar pe la 1830, când spectacolele căpătaseră deja faimă, păpușarul s-a stabilit la Lyon și a deschis teatrul Le Caveau des Célestins.

Păpușa Guignol a fost parte dintr-un curent european, ulterior Revoluției Franceze, care a căutat să înlocuiască modelul italian de teatru de păpuși cu personaje mai simple și mai relevante pentru oamenii de rând. Au apărut astfel tot felul de păpuși de mână precum Guignol în Franța, Kasperl în Germania sau Christovita în Spania, fiecare purtând amprenta mediului cultural specific respectivelor țări în care au apărut. Pe lângă satira socială și atractivitatea deopotrivă pentru copii și pentru adulți, teatrul de marionete creat în jurul lui Guignol a contribuit și la conservarea și perpetuarea dialectului lyonez.

De asemenea, sarcasticul și descurcărețul personaj a fost reprezentativ pentru istoria Lyon-ului, în mod particular, cu ale sale revolte și eforturi de independență. Iar sarcasmul și glumele înțepătoare ale lui Guignol nu ocolesc nici timpurile de acum: alegerile din Franța, din aprilie anul acesta, nu au scăpat nepunctate în spectacolele de păpuși. Lyonul, locul mai multor momente electorale importante în cursa prezidențială de anul acesta, a fost totodată și locul unde Guignol -păpușa din cârpe și lemn de tei- a devenit el însuși o forță politică prin reînvierea unui tip de satiră teatrală născută, prin el, chiar pe străzile Lyonului de secol 19, când creatorul său încerca să distragă atenția clienților, prin aceste glume teatrale, de la durerea extracțiilor dentare. În plus, atunci ca și acum, personajul reprezenta clasa muncitoare aflată în criză sau cel puțin într-o tranziție, atunci fiind vorba de lucrătorii din industria mătăsii, iar astăzi cam tot sectorul de manufactură din Franța. Caracterul populist, ”al omului de rând”, a făcut deliciul neîntrerupt, de-a lungul a peste două secole, al publicului larg, Guignol fiind cel care își permite să ia la bătaie cu bastonul și pe polițist, și pe bogătași, și la o adică pe diverși alți sus-puși dar și pe oricine intră în colimatorul satirei sale. În timpul Primului Război Mondial, Guignol a reapărut ca modalitate a soldaților de pe front de a își exprima oroarea față de război. Ulterior, prin ani 1980, el  fost din nou readus în atenția publicului printr-o emisiune-spectacol la un canal de televiziune important, intitulată Les Guignols de l’info.

Nevoia de satiră socială ca manifestare teatrală și artistică, dar și ca supapă socială și chiar manifest politic (întrucât unul din specificurile lui Guignol era comentariul actualităților politice, evident în cheie satirică și cu mijloace specifice teatrului de păpuși), continuă să creeze succesul său și astăzi. Dacă la începuturile acestui personaj el era atât entertainer cât și colportor de informații și noutăți, astăzi, când teatrul de păpuși are un rol și o tradiție mai bine înrădăcinate în peisajul teatral modern, acest tip de teatru de păpuși răspunde încă, se pare, unei nevoi sociale și culturale. Ca mijloc teatral, Guignol a fost și încă este un reprezentant al satirei sociale franceze, care s-a dezvoltat datorită lui spre ideea că ”niciun subiect nu este prea tabu pentru a fi abordat” (fie el social, politic sau chiar ”fără perdea”) în astfel de spectacole.

Și în ziua de astăzi, Guignol continuă să fie un personaj bine-cunoscut în spațiul francez, și totodată una dintre cele mai celebre păpuși de mână din teatrul de păpuși european – o performanță remarcabilă, mai ales în vremuri marcate de divertismentul online și multimedia. Iar dacă ajungeți cumva la Lyon, nu se poate să nu îi faceți o vizită lui Guignol la el acasă, adică la Théâtre la Maison de Guignol, sau la Boutique Disagn-Cardelli, magazinul unde se pot cumpăra diferite variante ale păpușii.

Add comment

de același autor... Cristina Enescu

Instagram

Newsletter

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories