Manifestul implicit al stradalilor de Oltița Cîntec Străzile Avignonului devin, în perioada festivalului de teatru, o întinsă scenă în aer liber unde sutele de companii înscrise în Off se întrec în propuneri estetice și în ingeniozitatea de-a capta atenția trecătorilor. Spre deosebire de norocoșii din In, consacrații selectați în secțiunea oficială, beneficiari ai unei...
#12 Edito
Arta – ca răspuns la criză de Cristina Modreanu Motto: Timpurile noi cer noi forme artistice (Bertolt Brecht) Istoria artei include multe momente născute ca reacție la crize politice, sociale sau de identitate. Mai include, desigur, și apariția unor opere care sintetizează idei distilate în timp și marchează un punct de trecere de la o estetică la alta sau de la un curent literar la altul...
#4 Edito
Numărul de magie al marionetei de Cristina Modreanu Așa cum veți afla sau vă veți reaminti din articolele din acest număr al Caietelor Masca, relația dintre om și marionetă a început foarte foarte devreme, pe vremea când aceasta putea să se substituie încă ființei umane, devenind un dublu al acesteia, atât de necesar oglindirii. Acest proces al detașării de propria persoană și al privirii...
#12 Intersecții
Realitatea cedează trecerea teatrului mobil de Oana Cristea Grigorescu Identitatea spectatorilor la apel Mi-am auzit numele strigat spre Piața Mică de la fereastra Casei Artelor unde se juca Ghidul copilăriei retrocedate[1]. Cu altă ocazie, am prezentat buletinul, mi s-a făcut o poză la intrare și am primit o legitimație de martor la ieșirea de la Cei ce nu uită[2]. Tot atunci am...
#12 Context internațional
Radicalismul teatrului de păpuși Un manifest de Peter Schumann/ Bread and Puppet Theater Seriozitate Gândirea e o activitate care presupune stocarea dezorganizată a ideilor în creier și încercarea de a așeza datele stocate într-o relație armonioasă. Rezultatul îi face plăcere creierului și îl face fericit pe gânditor. Dar pentru a inspira un asemenea proces e nevoie de dorința de a comunica...
#12 Strada ca o scenă
Palatul minunilor ”Să faci din fiecare om interpretul propriilor sale visuri” de Floriane Gaber În ianuarie 1976, la cinci ani după ce a fondat prima trupă franceză consacrată exclusiv teatrului de stradă, (Le Palais des merveilles), Jules Cordière, directorul său artistic, îi trimite o scrisoare lui Jean Digne. Acesta din urmă, care conducea Théâtre du Centre/ Relais culturel de Aix, crease în...
#12 Context
Și a venit îngerul… – un spectacol manifest de Cristinel Dâdăl Teatrul Masca nu a fost un experiment. Nu a fost gândit așa de către cei care l-au înființat – Anca Florea și Mihai Mălaimare – și nu a pornit la drum plecând de la un concept vag în interiorul căruia urma să își găsească un traseu. Desigur că de-a lungul timpului și-a găsit un anumit parcurs, dar acest drum a pornit de la un...
#12 Teatrul și cetatea
Mihai Mălaimare în dialog cu Cristina Modreanu: ”Teatrul românesc e copleşit de nemuncă, alergatul după bani, superficialitate, gloria calpă a imediatului” Discursul estetic al Teatrului Masca, 1990 interviu realizat de Cristina Modreanu Vremurile excepționale provoacă decizii excepționale. Așa s-a întâmplat și cu dvs și grupul de actori care v-au urmat în 1990 când ați părăsit Teatrul Național...